Oana Gheorghiu, cofondatoare a Asociației „Dăruiește Viață”, numită vicepremier de preşedintele Nicuşor Dan, va depune joi dimineață jurământul, la Palatul Cotroceni, a anunțat Administrația Prezidențială.
Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie va avea loc de la ora 10.00. La eveniment va participa și premierul Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe cofondatoarea „Dăruiește Viață” pentru postul de vicepremier rămas vacant după demisia lui Dragoș Anastasiu, iar, miercuri, preşedintele Nicuşor Dan a semnat decretul de numire a Oanei Gheorghiu în funcţia de viceprim-ministru. Decretul a fost publicat joi domineaţă în Monitorul Oficial.
Propunerea Oanei Gheorghiu pentru funcția de vicepremier a creat tensiuni.
După anunțul Guvernului, liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a solicitat, marți seară, premierului „să-și retragă urgent propunerea”.
Oana Gheorghiu criticase actuala administrație din SUA pe rețelele sociale, iar Grindeanu a susținut că prin eventuala numire a ei în funcția de vicepremier „riscăm să compromitem relația cu Statele Unite ale Americii”.
„Pentru a evita să compromitem relația cu Statele Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, prim-ministrul Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea înaintată preşedintelui Nicuşor Dan prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier în Guvernul României!”, a spus marți Sorin Grindeanu, într-o postare pe Facebook.
În replică, Oana Gheorghiu a spus că nimic din ceea ce a scris pe pagina sa personală de Facebook înainte de preluarea funcției de vicepremier „nu angajează în niciun fel statul român sau Guvernul României”.
În vârstă de 56 de ani, Oana Gheorghiu este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, promoţia 1994, cu specializare în management economic.
Cofondatoare şi copreşedintă (din februarie 2025, anterior vicepreşedintă) a Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, Oana Gheorghiu este implicată de mai bine de un deceniu în dezvoltarea unor proiecte de infrastructură medicală şi în campanii de advocacy care au schimbat modul în care societatea priveşte responsabilitatea statului în sănătate, conform unui comunicat al Guvernului.
